Programul Național FIV 2026 a început!

FIV este o tehnică de reproducere asistată în care fertilizarea are loc în afara corpului. Ovocitele sunt prelevate prin puncție ovariană și sunt fertilizate cu spermă în laborator. Embrionii rezultați sunt cultivați și evaluați, iar un embrion selectat este transferat în uter. Embrionii rămași pot fi crioprezervați pentru utilizare ulterioară, păstrând fertilitatea din motive sociale sau medicale.

Fertilizarea in vitro (FIV) cu ovocite donate este recomandată femeilor care se confruntă cu probleme de fertilitate din cauza calității scăzute a ovocitelor sau a rezervei ovariene scăzute. Aceste provocări apar în una sau mai multe dintre următoarele situații: o vârstă maternă avansată (43-44 de ani), o rezervă ovariană foarte scăzută, menopauză, mai multe încercări anterioare de FIV nereușite din cauza problemelor legate de calitatea embrionilor sau boli genetice transmisibile. Pentru a minimiza riscurile în aceste cazuri și pentru a maximiza șansele unei sarcini reușite, recomandăm utilizarea de ovocite donate. Ovocitele donate sunt fertilizate în laborator, iar cel mai bun embrion este transferat în uter, embrionii rămași fiind crioprezervați pentru utilizare ulterioară.

Pentru cuplurile care se confruntă cu infertilitate masculină severă sau pentru femeile singure care doresc să devină mame, donarea de spermă oferă o soluție eficientă. De asemenea, este utilă pentru cuplurile care se confruntă cu condiții genetice ereditare. În aceste condiții, utilizarea spermei donate poate reduce din stres și poate ajuta cuplurile să devină părinți mai curând. În funcție de starea de sănătate, fertilizarea se poate face prin inseminare artificială (AI) sau fertilizare in vitro (FIV).
Donatorul de spermă poate fi o persoană cunoscută, cum ar fi o rudă sau un prieten, sau un donator anonim, cu eșantionul obținut de la o bancă de spermă. Donarea de spermă este voluntară și gratuită, în conformitate cu reglementările europene.

Crioprezervarea celulelor reproductive implică înghețarea spermei sau a ovocitelor pentru a păstra fertilitatea. Această metodă ajută la menținerea fertilității din motive sociale sau în cazurile în care condițiile sau tratamentele medicale pot afecta ireversibil fertilitatea. Ea asigură viabilitatea celulelor reproductive pentru o utilizare viitoare.

Testarea genetică preimplantațională (PGT) este utilizată în reproducerea asistată pentru a identifica anomaliile genetice ale embrionilor înainte de implantare. PGT-A depistează anomalii cromozomiale, în timp ce PGT-M testează condiții genetice specifice. Acest lucru ajută la selectarea embrionilor sănătoși, crescând șansele unei sarcini reușite și reducând riscul de tulburări genetice. Este deosebit de util pentru cuplurile cu antecedente de tulburări genetice, avorturi spontane repetate sau vârstă maternă înaintată. Testarea genetică preimplantare a embrionilor poate oferi cuplurilor o mai mare liniște sufletească și poate reduce stresul fizic al femeii, contribuind la prevenirea unor sarcini viitoare eșuate.

În plus față de FIV, o varietate de terapii și tehnici suplimentare pot spori șansele de succes. Acestea includ medicamente, proceduri de laborator și metode intervenționale. În timp ce unele s-au dovedit eficiente în anumite situații, altele rămân experimentale sau controversate. O abordare holistică, care include nutriția, gestionarea stresului, psihoterapia și terapiile complementare, vizează îmbunătățirea echilibrului fizic și emoțional, sprijinind tratamentul general al fertilității.